De ce te doare spatele când se schimbă vremea

Vine toamna, scade presiunea, se face frig dimineața și spatele te anunță. Mulți oameni îmi spun același lucru în cabinet, iar unii adaugă că simt schimbarea de vreme înainte să o arate prognoza. Întrebarea lor e dacă li se pare sau e adevărat. Răspunsul cinstit are două jumătăți, și le spun pe amândouă.

Ce arată datele, pe scurt

Pe populații mari, legătura nu se vede. Cel mai limpede test a fost făcut în Statele Unite, pe 11 milioane de consultații la medici de familie, iar rezultatul a fost publicat în 2017 în BMJ. Cercetătorii au comparat zilele cu ploaie cu zilele fără ploaie și au căutat dacă oamenii ajung mai des la medic pentru dureri de spate sau de articulații în zilele ploioase. Nu au găsit nicio diferență.

E un rezultat care surprinde, fiindcă vine împotriva a ceea ce simt foarte mulți oameni. Spune însă mai puțin decât pare, fiindcă tot ce a măsurat e cât de des ajunge lumea la medic, iar despre ziua în care pe tine te-a durut mai rău nu are cum să spună nimic.

De ce credem atât de tare în legătura cu vremea

Aici intervine felul în care mintea ne ține socotelile, iar explicația a fost pusă pe hârtie încă din 1996, de Redelmeier și Tversky, în PNAS. Ei au urmărit timp de 15 luni oameni cu artrită și au comparat durerea notată de ei cu datele meteo reale.

Pe tot grupul legătura nu s-a văzut. Aproape toți participanții erau însă convinși că există, iar explicația pe care au propus-o cei doi autori ne prinde pe toți. Ținem minte zilele în care ne-a durut și afară era urât, fiindcă se potrivesc cu ce credem deja, iar pe celelalte le lăsăm să treacă, și pe cele în care ne-a durut pe vreme bună, și pe cele ploioase în care ne-am simțit perfect. Creierul vrea un tipar. Îl găsește, iar pe urmă fiecare zi ploioasă cu dureri îl mai întărește o dată.

Nu spun asta ca să-i contrazic pe oameni. O spun fiindcă e util de știut că memoria noastră pentru așa ceva nu e o unealtă de măsură bună, nici la mine, nici la altcineva.

Unde s-a găsit totuși un semnal

Vine a doua jumătate a răspunsului, și e partea pe care o sar de obicei articolele care vor doar să demonteze mitul.

În 2019 s-a publicat în NPJ Digital Medicine rezultatul unui studiu britanic cu un nume frumos, „Cloudy with a Chance of Pain". Peste 2.600 de oameni cu dureri cronice au notat în fiecare zi pe telefon cât îi doare, timp de mai multe luni, iar aplicația a legat fiecare însemnare de vremea de la locul lor, nu de o medie regională. Asta schimbă calitatea măsurătorii.

De data asta a apărut o legătură. Zilele cu umiditate mare, presiune scăzută și vânt mai puternic veneau cu durere ușor mai mare. Efectul a fost mic, iar temperatura singură nu a explicat mai nimic. Umiditatea a fost factorul cel mai constant.

Deci amândouă sunt adevărate, fiecare în felul ei. Dacă numeri consultațiile, vremea nu apare nicăieri. Dacă îi întrebi zi după zi pe oameni cu durere cronică cât îi doare, apare puțin.

De ce la unii oameni e adevărat și la alții nu

Al treilea studiu lămurește de ce cele două rezultate nu se bat cap în cap. În 2022 aceeași echipă britanică a publicat în Pain Reports o reanaliză a acelorași date. De data asta nu a mai căutat un efect mediu valabil pentru toți, ci s-a uitat la fiecare om separat.

Ce a ieșit explică mult. Răspunsul la vreme diferă puternic de la o persoană la alta. Unii oameni au o legătură clară între vreme și durere, alții au una inversă, iar la cei mai mulți nu există niciuna. Când faci media peste toți, efectele se anulează între ele și par să dispară.

Așa că, dacă tu simți că te doare mai rău când se strică vremea, nu te înșeli neapărat. Se poate foarte bine ca în cazul tău legătura să fie reală, chiar dacă pe toată populația nu se vede. Ce nu merge e drumul invers: din faptul că tu simți ceva nu rezultă că toți simt.

Ce se întâmplă de fapt când se răcește

Mai e un lucru care ține de vreme fără să fie chiar despre presiune și umiditate, iar pe el îl văd cel mai des la oameni.

Când se face frig și plouă, viața se schimbă. Ieși mai puțin, te miști mai puțin, stai mai mult pe scaun și mai mult în casă. Mușchii care nu se mișcă se încordează, iar un spate care stă strâmb 10 ore pe zi doare indiferent ce arată barometrul. Peste asta vine frigul, care face musculatura mai puțin elastică dimineața, plus obiceiul de a sta cocoșat când ne e rece.

Asta e vestea bună din tot articolul, fiindcă partea aceasta se poate schimba. Presiunea atmosferică nu o poți muta. Cât te miști într-o zi de octombrie, da.

Ce poți face în zilele în care te doare mai rău

Nimic complicat și nimic scump:

• Mișcă-te în continuare, chiar dacă afară e urât. Odihna prelungită la pat înrăutățește durerea mecanică de spate, nu o ajută.
• Încălzește-te înainte, nu după. Un duș cald sau 5 minute de mișcare ușoară dimineața contează mai mult decât orice unguent.
• Îmbracă-te mai gros peste zona care te doare, chiar și în casă.
• Rupe șederea la fiecare 30 sau 40 de minute, fie și pentru 2 minute în picioare.
• Ține un jurnal simplu, 2 săptămâni, cu durerea notată de la 1 la 10 și cu vremea din ziua aceea. E singurul fel în care afli dacă în cazul tău legătura există cu adevărat.
• Dormi la ore cât mai apropiate, fiindcă somnul prost scade pragul la durere.

Jurnalul e punctul pe care îl cer cel mai des, fiindcă pe el îl putem citi împreună. Un om care îmi aduce 2 săptămâni de însemnări îmi spune mult mai mult decât un om care îmi spune că îl doare de când s-a schimbat vremea.

Când nu e vremea

Durerea de spate care vine și pleacă cu sezonul e de obicei mecanică. Sunt însă semne care cer un medic, nu o explicație meteo. Pe acelea le spun fără ocolișuri.

• Durere care coboară pe picior, cu amorțeli sau cu slăbiciune în gambă ori în picior.
• Pierderea controlului vezicii sau al intestinului.
• Durere care te trezește noaptea și nu se potolește cu nicio poziție.
• Febră, scădere în greutate fără explicație, sau durere apărută după o lovitură.
• Durere care ține peste 6 săptămâni fără să se miște deloc.

Oricare dintre acestea înseamnă investigație, nu terapie manuală. Pe unele dintre ele le-am văzut amânate luni de zile cu explicația că e vremea, iar amânarea aceea a costat.

Unde intră terapia Bowen în toate acestea

Spun întâi ce nu face. Nu schimbă vremea, nu face spatele imun la frig și nu ține locul investigațiilor atunci când există vreun semn de mai sus.

Ce poate ajuta e tensiunea din mușchi, adică tocmai ce se strânge când te miști mai puțin și stai mai mult, iar terapia Bowen lucrează blând pe musculatură și pe fascie, fără manipulări și fără forțare, cu dovezi puține și modeste. Le-am desfăcut, studiu cu studiu, în articolul despre dureri de spate și cervicale și în cel despre ce arată studiile, fiindcă prefer să citești cifrele decât să mă crezi pe mine.

Ordinea rămâne aceeași și toamna. Întâi aflăm ce ai, pe urmă vedem ce ajută. Dacă răspunsul e că ai nevoie de un consult sau de o investigație, ți-o spun, chiar dacă înseamnă că pleci fără să programezi nimic.

Surse

• Jena A. B., Olenski A. R., Molitor D., Miller N., Association between rainfall and diagnoses of joint or back pain: retrospective claims analysis, BMJ, 2017, 359: j5326. PubMed
• Redelmeier D. A., Tversky A., On the belief that arthritis pain is related to the weather, Proceedings of the National Academy of Sciences, 1996, 93(7): 2895–2896. PubMed
• Dixon W. G., Beukenhorst A. L., Yimer B. B. și colab., How the weather affects the pain of citizen scientists using a smartphone app, NPJ Digital Medicine, 2019, 2: 105. PubMed
• Yimer B. B., Schultz D. M., Beukenhorst A. L. și colab., Heterogeneity in the association between weather and pain severity among patients with chronic pain: a Bayesian multilevel regression analysis, Pain Reports, 2022, 7(1): e963. PubMed

Articolul e informativ și nu înlocuiește consultul medical. Nu opri și nu modifica un tratament prescris fără să vorbești cu medicul care l-a prescris.

Toate articolele